Tu, cea care îmbraci vara cu haine aurii,
Tu, cea care te consumi în fiinţe slabe ca şi mine,
Ţine-o pe ea aici,ţine-o chiar şi în lumina rece a nopţii.
Cu vântul tau, uneori prea trist, prea sfâşietor,
Adu-mi-o mie..şi las-o langă tampla mea cea stangă,
Las-o să-şi caute singură un rol..pentru că viaţa-i tristă doar cu un actor.
Iar în zilele în care ai să arzi frunzele pe rug, pe ea las-o sus pe-o creangă.
Tu, toamnă care sufoci caldura sufletului nostru,
Te rog, să nu-mi sufoci gandurile cu sentimente grele..
Şi caută-mi pe cer, caută-mi un astru,
Iar eu, promit, îi caut ei, cuvinte pe măsura frumuseţii sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu