vremea mea..

Dimineata de Februarie, 20 mai exact...simt cum fiecare aer rece imi inconjuara corpul si imi preseaza sentimentele, iubirea mai exact!
Intre "atunci" si "acum" au ramas amintirile, clipele frumoase si... inca ceva.
Nimic nu ma incanta..nimic nu'mi sare in ochi..nimic nu ma mai face sa'mi doresc mai mult..nimic din ce a trecut nu m'a invatat sa fac fata unei zile ca asta!
Si dintr'o data, din cerul parca prea gri, un fulg de zapada cauta sa se aseze intr'un loc fara mizerie, fara umezeala, fara aglomeratie, cauta un loc in care a mai fost, un loc in care i'a fost al dracului de bine! Cauta sa'si aminteasca prima lui cadere, primele zile de fericire adevarata, cauta zilele in care frigul de martie il tinea pe aceeasi banca, pe aceeasi strada, si de fiecare data in aceeasi postura..
Toate astea insa, sunt dificil de realizat, si asta fiindca "vremea" este schimbatoare, "vremea" nu stie ce vrea, "vremea" ii zboara de atatea si atatea ori speranta.
Ii este frica, ca "vremea" o sa'l zboare intr'un loc din care n'o sa mai poata sa se intoarca, ii este frica de acel morman de zapada murdara.
Si cel mai trist este faptul ca intotdeauna el se schimba dupa cum este "vremea"..
Si gandul care'l topeste este ca...poate "vremea" lui a trecut..sau poate ca nu, fiindca "vremea" este schimbatoare!

ea nu vede

Totul in lumea asta este facut sa se sparga intr'un final...nimic pe lume nu ramane intreg..Totusi, exista un singur lucru care nu poate sa se supuna niciodata, si mai exista inca un lucru care, oricat ai incerca sa'l spargi, este imposibil!
Uneori, iti doresti sa iti comanzi sentimentele, sa le opresti, sa le limitezi, sa le intensifici, sa le faci mai pure, sa le cunosti cu adevarat..Iti dai seama ca este imposibil doar atunci cand te'ai pierdut cu adevarat in iubirea pe care i'o purtai..Si atunci, ai doua cai, din care poti alege doar una...renunti la toate in care cautai alinare, si o cauti...sau alegi sa uiti totul,alegi sa traiesti toata viata cu regretul ca nu ai acceptat sa'ti intreci temerile...
Ai sa ajungi mai devreme sau mai tarziu sa realizezi ca tot ceea ce faci este pentru un singur motiv!
Respiri, pentru ca doar asa poti sa traiesti cu ea... sangerezi, pentru ca doar asa ii arati ca traiesti pentru ea...plangi, pentru ca doar asa simte ca esti slabiciunea ei...zambesti, deoarece pentru ea o faci mai special...o urmezi, pentru ca ea este singura cale...esti curajos, pentru ca ai reusit sa o ai in viata ta...gresesti, pentru ca si ea greseste...o ierti, pentru ca si ea te'a iertat...o iubesti, pentru ca ea este singura care merita...
Iubirea pentru ea te ineaca in lacrimi, durerea care ti'o provoaca iti circula in tot corpul, amintirea ei te seaca pana la refuz si totusi...ti'o doresti din nou in viata ta! Renunti la tot ce te facea sa o uiti, pentru tot ce te face sa o iubesti si mai mult..
Si totusi, ceea ce conteaza si doare cel mai mult este ca..Ea nu vede asta!

prea tarziu pentru...nimic

Nu pot sa vad prin ochii tai nimic. Nu mai simt in ei nicio speranta. Nu'i inteleg atat de mult incat sa stiu ceea ce vrei. Obosesc privindu'le nehotararea. Ma chinui sa gasesc trecutul in ei. Au incetat de mult sa mai fie fereastra sufletului tau.
Poti tu sa zici ca nu'i asa? Cand iubesti pe cineva, inseamna ca merita! Cand incetezi sa iubesti asa de rapid, inseamna ca nu ai iubit destul! Cand amintirea te incolteste in fiecare loc in care erati amandoi intr'un timp...atunci inseamna ca ai iubit prea mult!
Daca tu chiar crezi ca iubirea este oarba, du'te...cauta'l, fa'l sa se simta dorit si nu te mai gandi la nimic..ia'te dupa singurul "simt" care merita in viata asta atat de confuza.
Esti ca o carte inchisa, il faci sa se simta neputincios. Fii sigura ca ar da orice din viata, doar sa stie ce gandesti, doar sa aiba un motiv sa mearga inainte, doar sa vada panza aia de paianjen care va mai leaga si de care sa se lege ca de ultima zi a vietii lui.
Si daca te gandesti ca acum e prea tarziu, gandeste'te ca poate si acum o luna ar fi fost la fel, gandeste'te ca poate si peste 1 an o sa fie. Si totusi..poate ca e prea devreme pentru gandurile tale sumbre..Gandeste'te la acea cafea rece care intr'o dupa'amiaza, poate sa te puna pe picioare dupa o zi groaznica..Gandeste'te la ceea ce vrei,crezi si speri ca te face fericita.
Cinci cuvinte, doar astea il pot aduce inapoi..si tu le stii!

Si..

Si cand pe strada mea aleg sa ies,
Cu mersul meu, de om neinteles,
Simt cum imi fuge sangele din vene,
Vad cum mi se stinge rolul vietii mele.


Si nu incerc sa'mi caut alt actor,
Si nu doresc, nu vreau sa ies biruitor,
Caci din curajul meu nebun, si vesnica visare,
Stau treaz acum, pictand versuri nemuritoare.


Si cand pe strada mea aleg sa ies,
Cu haine de noiembrie, dar pline cu dezinteres,
Simt ca sunt gol, sunt fara tine..
Dar plin de sentimente tac..si totul moare'n mine.

Uite si uita..

De la un timp, ma simt incapabil sa te fac sa ma asculti, ma simt incapabil sa te fac sa ma intelegi, ma simt incapabil sa te fac fericita..si nu pentru ca eu chiar sunt un incapabil..ci pentru ca tu nu ma lasi !!
De ce nu poti sa fii intotdeauna la fel?
De ce nu poti sa tratezi fiecare moment dintre noi in mod egal?
De ce imi dai la fiecare pas motive sa...?
De ce nu intelegi ca totul se rezuma la sinceritate?
De ce vrei sa suferi?
De ce ti'e frica?
De ce nu'mi raspunzi la toate intrebarile astea?
Nu mai pot sa stau sa trag de mine in fiecare zi si sa ma mint ca o sa fie bine..vad ceea ce vrei tu cu adevarat.
Uite, ca pana la urma, ti s'a indeplinit dorinta, am scris si pentru tine cand am simtit durerea din inima mea...De mult iti doreai asta, iar acum, ai parte de ceea ce'ti doresti !
Si daca sunt prea romantic, ce?
Si daca tu nu esti deloc, ce?
Totul se intampla dintr'un motiv, iar faptul ca am ajuns sa te iubesc atat, s'a intamplat din cauza ta..pentru ca tu esti...asa !
Si totul mi se revarsa in cap...imi vin in cap toate motivele pentru care nu mai pot sa fiu cu tine..iar ceeea ce ma face cel mai mult sa nu mai rezist este nehotararea ta.
De Ce ? De ce eu am putut sa trec peste, fara teama...iar tu nu ?!
Asta o sa stii doar tu...eu nu mai pot astepta raspunsul asta..mi'am plans destul de mila, vreau sa am ceva normal, ceva la care sa ma uit fara teama, ceva cu care sa pot sa ma consider implinit..Tu, te'ai oprit exact la jumatatea drumului, mi'ai dat doar atat cat sa ma faci sa regret ce ar fi putut sa fie! Ceea ce vreau eu, nu este vis..este realitate!
Nu stiu cum sa iti inchei...imi vin in cap doar doua cuvinte..Te Iubesc !!

eu vad...

Nu ma poate intelege nimeni, nu poate nimeni sa stie ce este in capul meu, in inima mea..cat timp stau fara prieteni, familie si tot ce am mai frumos in tara, ma simt incomplet..
Nimic insa nu se compara cu durerea cauzata de dragostea pe care i'o port Ei!! nimic nu ma poate face sa uit ca eu sunt aici...fara nimic...iar ea este acolo cu totul..
Nu poate sa inteleaga ca asta este firea mea..asa's eu panicat si tot ce fac, fac pentru ca o iubesc..
Ea o vad pe ea in fiecare clipa in inima mea...si ea imi zice la fel....dar vede mai mult distractia, in defavoarea mea..si nu sunt egoist sa'mi doresc sa'mi fie alaturi 24/24...dar totusi...30 de minute pe zi nu imi ajung!!
Faptul ca nu simte aceeasi nevoie ca si mine...sa petreaca ceva timp cu persoana pe care o iubeste...imi arata ca eu sunt cu mult inaintea sentimentelor ei...sunt la un alt nivel, sau cel putin asa am impresia!!
Raurile de tristete se revarsa peste tot ceea ce fac!! Cand ea se relaxeaza si se simte cat de cat bine, ore in sir, fara ca eu sa stiu nimic de ea...eu, in tot timpul asta luung, incerc sa'mi reincarc inima cu pasiune..pasiune pentru ea...fac asta pentru a nu renunta!
Eu vad in clipa asta doua filme, doua vieti...si asta ma doare...nu pot sa regizez insa in acelasi timp doua vieti, nu pot sa imi creez nici macar mie o viata fara durere...
Daca ea nu poate sa inteleaga ceea ce simt acum...ma simt dator sa scriu ceea ce simte inima, doar cuvintele mai inteleg ce simt eu !!


P.S. I love her...si totusi, nu e de ajuns...!

inca putin..

Inca putin, inca putin!! Asta imi spun in fiecare zi, poate si de cate 10 ori, incerc sa ma tin tare. M'am tinut 15 ani de zile in mod constient, acum insa simt ca astea 2-3 saptamani pe care le mai am de asteptat sunt cele mai lungi din viata mea.
Mi'e greu, mi'e teribil de greu sa astept, curiozitatea ma omoara iar frica de ce va fi apoi ma inconjuara!
Parca nu mai am nici macar..rabdare, pana si o raza de soare ajunge prea greu la mine!
Si de parca nu ar fi de ajuns, iubirea ce o port in inima mea pentru tine, ma face sa am diverse ganduri, insa nu ma lasa sa ma dau batut, ma face sa'mi fie imposibil sa ma bucur de ceea ce poate urma! Si toate astea pentru ca increderea mea este stirbita de chestii minore!! Te vreau pe tine, te vreau pentru mine..si vreau sa te fac fericita, si vreau sa ma lasi sa te fac fericita!
Vreau toate astea, dar vreau sa imi dai motive sa nu mai cred prostii si sa nu'mi dai motive sa cred prostii !!! Te iubesc !!